Compania farmaceutica Zentiva, unul dintre principalii jucatori din industria locala de profil, a inregistrat in trimestrul trei al acestui an vanzari duble comparativ cu perioada similara a anului trecut (calculat in lei), pe fondul schimbarii strategiei in 2007.
Acestea sunt primele rezultate in crestere pe care compania le anunta in ultimele 15 luni.
Datele Zentiva din acesta perioada vin in contextul in care in intervalul iulie-septembrie 2007 vanzarile au scazut cu 60,6%, pana la 9,6 mil. euro (259,6 mil. coroane cehesti).
"Evolutia favorabila a rezultatelor de vanzari reflecta in mod direct reconsolidarea activitatii pe plan local si beneficiile schimbarilor de strategie initiate in ultimul an care au prevazut reorientarea concentrarii dinspre cota de piata catre optimizarea capitalului de lucru, eficientizarea costurilor si profitabilitatea financiara", a declarat Dragos Damian, director general al Zentiva S.A.
Vanzarile Zentiva Romania cuprind atat vanzarile fostului Sicomed Bucuresti (SCD), cat si pe cele de medicamente importate de la compania mama din Cehia.
La nivelul primelor noua luni, vanzarile producatorului ceh pe piata locala au crescut cu 2% in lei. Scaderea se mentine insa la rezultatele calculate in coroane cehesti, unde compania a raportat un declin de 19%.
In primele noua luni din 2007, Zentiva a inregistrat pe piata locala vanzari de 1.589,8 milioane de coroane cehesti, astfel ca la o scadere de 19%, rezultatele producatorului ar ajunge la 1.287,7 milioane de coroane cehesti (50,9 milioane de euro).
"Businessul din Romania este acum intr-o forma mult mai buna", a spus Jiri Michal, presedintele si directorul general al grupului ceh.
Rezultatele companiei au intrat pe un trend descendent la mijlocul anului trecut, moment care a marcat atat o schimbare de strategie, cat si de management.
Rezultatele obtinute pe piata locala, in Turcia si Rusia contrabalanseaza scaderea din Cehia, de 11%, determinata de introducerea taxelor obligatorii la vizita la doctor si la eliberarea de retete, decizii implementate la inceputul anului. La nivel de grup, Zentiva a raportat vanzari in crestere cu 18%.
"Daca ne-am raporta la o rata constanta de schimb, cresterea vanzarilor grupului ar fi putut fi de 28%. Insa consolidarea continua a coroanei cehesti a condus la o crestere inregistrata de doar 18%", a explicat Jiri Michal.
Potrivit ultimelor date disponibile, Zentiva a acceptat oferta de preluare revizuita din partea grupului francez Sanofi-Aventis, care evalueaza compania cu sediul la Praga la 1,8 miliarde de euro. Oferta imbunatatita este sprijinita de managementul Zentiva, care detine in total 5,7% din companie. Pe piata locala, preluarea Zentiva de catre Sanofi-Aventis va schimba liderul intr-o ierarhie nezdruncinata de ani de zile.
Zentiva controleaza circa 75% din actiunile Zentiva SA (fosta Sicomed), care este listata pe Bursa de la Bucuresti. Actiunile SCD au scazut ieri cu 6,5%, pana la 0,36 lei, capitalizarea companiei fiind de 41,4 mil. euro.
vineri, 28 noiembrie 2008
Petrom a pierdut 6 miliarde de euro din capitalizare
Actiunile Petrom Bucuresti (SNP), cea mai mare companie romaneasca, s-au prabusit ieri cu inca 10% pe Bursa, capitalizarea companiei ajungand la 2,84 mld. euro, cel mai scazut nivel din ultimii patru ani. In ultima luna, actiunile Petrom au pierdut 50% din valoare, iar de la inceputul lunii iunie acestea au inregistrat o scadere de aproape 70%, de la un maxim de 0,56 lei pana la 0,18 lei in sedinta de ieri. In aceste conditii, din capitalizarea companiei s-au evaporat circa 6 mld. euro in mai putin de patru luni. In aceeasi perioada, indicele BET-XT al celor mai lichide 25 de companii listate, a pierdut 65%. Scaderile agresive au dus pretul titlurilor Petrom sub nivelul de 0,2158 lei platit de grupul austriac OMV statului roman in 2004, la privatizarea companiei. Brokerii sustin ca atat Petrom, cat si majoritatea actiunilor lichide de pe Bursa sunt vandute masiv de catre fondurile de investitii straine care incearca sa faca rost de lichiditati. De altfel, tranzactiile zilnice cu actiuni Petrom au crescut semnificativ de la inceputul lunii septembrie, atingand un nivel record de 65 de milioane de actiuni, sau 0,11% din capitalul social, in sedinta de marti 14 octombrie. "In ultima luna, au fost cel putin doua fonduri mari care au facut lichidari pe piata noastra", a comentat un broker din piata. Printre numele vehiculate este si cel al Julius Baer, care administreaza doua dintre cele mai mari fonduri de investitii prezente pe Bursa, care detineau la sfarsitul lunii iulie 1,43% din Petrom. In urma scaderilor, actiunile Petrom au ajuns sa se tranzactioneze la un multiplu de 6 fata de profitul net din primul semestru, care s-a ridicat la nivelul record 453 mil. euro.
Actiunile listate la BVB vor putea varia cu pana la 40% pe zi
Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a hotarat marti extinderea limitei de variatie pentru actiunile care ating limitele maxime de pret pe parcursul unei sedinte de la 15% pana la maxim 40%, potrivit unui raport al BVB.
Practic, in momentul in care o actiune atinge variatia maxima de pret pe parcursul unei sedinte, inregistrand, de exemplu o scadere de 15%, cum s-a intamplat in urma cu doua saptamani, si nu mai exista posibilitatea efectuarii de tranzactii, titlul respectiv este suspendat de la tranzactionare si intra intr-o perioada de predeschidere de 15 minute, pentru formarea unui pret prin aplicarea unor limite de variatie de plus/minus 25% fata de cotatia de referinta.
Practic, in momentul in care o actiune atinge variatia maxima de pret pe parcursul unei sedinte, inregistrand, de exemplu o scadere de 15%, cum s-a intamplat in urma cu doua saptamani, si nu mai exista posibilitatea efectuarii de tranzactii, titlul respectiv este suspendat de la tranzactionare si intra intr-o perioada de predeschidere de 15 minute, pentru formarea unui pret prin aplicarea unor limite de variatie de plus/minus 25% fata de cotatia de referinta.
Molnar, IFB: Este greu sa mai vorbesti de o logica in astfel de momente
Pe Bursa au revenit scaderile puternice, dupa ce in ultimele doua sedinte piata a lasat impresia ca situatia s-a mai calmat. Indicele BET, care reda evolutia celor mai lichide 10 companii, a inregistrat o corectie de 4%, pana la nivelul de 3.200 de puncte, in timp ce indicele societatilor financiare, BET-FI, a consemnat cea mai mare scadere, de 13,5%.
"Scaderea atat de mare pe SIF-uri se datoreaza si confuziei in legatura cu titlurile SIF Transilvania. In mod cert, situatia de acolo a dus la o stare de nervozitate printre investitori, care au iesit la vanzare, ceea ce a coborat preturile. E greu de apreciat cand se va linisti piata, si daca scaderile continua, este de asemenea greu de apreciat care va fi minimul la care piata se va opri si cand", a apreciat Octavian Molnar, directorul general al societatii de brokeraj IFB Finwest.
"Scaderea atat de mare pe SIF-uri se datoreaza si confuziei in legatura cu titlurile SIF Transilvania. In mod cert, situatia de acolo a dus la o stare de nervozitate printre investitori, care au iesit la vanzare, ceea ce a coborat preturile. E greu de apreciat cand se va linisti piata, si daca scaderile continua, este de asemenea greu de apreciat care va fi minimul la care piata se va opri si cand", a apreciat Octavian Molnar, directorul general al societatii de brokeraj IFB Finwest.
3 candidati pe un loc pentru administrarea a 520 mil. euro la SIF Oltenia
21 de persoane candideaza pentru ocuparea celor 7 locuri din Consiliul de Administratie al SIF Oltenia (SIF5) in cadrul alegerilor care vor avea loc cu ocazia Adunarii Generale a Actionarilor de la mijlocul lunii noiembrie.
Miza pentru un loc in Consiliul de Administratie al SIF Oltenia o reprezinta posibilitatea de a participa la luarea unor decizii importante cu privire la administrarea portofoliului societatii care cuprinde participatii importante, printre care se regasesc 6,12% din actiunile BCR si 5,42% din BRD. Valoarea activelor SIF Oltenia se ridica la sfarsitul lunii septembrie la aproape 520 de milioane de euro.
Miza pentru un loc in Consiliul de Administratie al SIF Oltenia o reprezinta posibilitatea de a participa la luarea unor decizii importante cu privire la administrarea portofoliului societatii care cuprinde participatii importante, printre care se regasesc 6,12% din actiunile BCR si 5,42% din BRD. Valoarea activelor SIF Oltenia se ridica la sfarsitul lunii septembrie la aproape 520 de milioane de euro.
Vanzarile fondurilor straine terorizeaza din nou investitorii la Bursa
Scaderile care au revenit ieri in forta pe Bursa de la Bucuresti sunt rezultatul vanzarilor "cu orice pret" realizate de fondurile de investitii straine, care se confrunta cu retrageri ale investitorilor, sustin brokerii.
Bursa a fost lovita din nou de un val puternic de vanzari, dupa cateva sedinte mai linistite, principalele actiuni inregistrand din nou scaderi masive.
SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni din piata, au pierdut in medie 13,5%, iar indicele BET-FI a mai spart un prag, pe cel de 15.000 de puncte, dupa ce reusise un rebound saptamana trecuta.
Brokerii sustin ca reluarea caderilor este determinata, in principal, de fondurile straine de investitii, care fie se confrunta cu retrageri din partea investitorilor proprii, in cazul fondurilor mutuale, fie trebuie sa-si plateasca datoriile, in cazul fondurilor de hedging, fie pur si simplu isi lichideaza pozitiile ca sa stea pe cash.
Bursa a fost lovita din nou de un val puternic de vanzari, dupa cateva sedinte mai linistite, principalele actiuni inregistrand din nou scaderi masive.
SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni din piata, au pierdut in medie 13,5%, iar indicele BET-FI a mai spart un prag, pe cel de 15.000 de puncte, dupa ce reusise un rebound saptamana trecuta.
Brokerii sustin ca reluarea caderilor este determinata, in principal, de fondurile straine de investitii, care fie se confrunta cu retrageri din partea investitorilor proprii, in cazul fondurilor mutuale, fie trebuie sa-si plateasca datoriile, in cazul fondurilor de hedging, fie pur si simplu isi lichideaza pozitiile ca sa stea pe cash.
Omninvest a investit jumatate din active pe RASDAQ
ondul de actiuni Omninvest, administrat de societatea SIRA, detine o participatie de 6% la producatorul de suruburi Mecanica Sighetu Marmatiei listat pe piata RASDAQ sub simbolul MEAN. Principalul actionar al MEAN este Vasile Prodan, care controleaza 67,27% din capitalul social. Fondul de actiuni Omninvest detine active nete de 4,7 mil. lei si reuneste aproape 4.100 de investitori, potrivit informatiilor disponibile la sfarsitul lunii septembrie. "Participatia detinuta la Mecanica se inscrie strategiei de investitii a fondului de actiuni care mizeaza pe piata RASDAQ. In prezent, aproximativ 45-50% din activele fondului sunt investite in companii listate pe RASDAQ", a spus Marius Olteanu, directorul general al societatii de administrare SIRA. Societatea Mecanica Sighetu Marmatiei a incheiat ultima sedinta de tranzactionare la pretul de 10 lei/titlu, raportand o capitalizare de 5,8 mil. lei.
14% din actiunile Imotrust Arad s-au vandut pe RASDAQ cu 1,1 mil. euro
Mai multe pachete de actiuni, reprezentand 13,94% din capitalul dezvoltatorului imobiliar Imotrust Arad (ARCV), au fost transferate joi pe piata RASDAQ, valoarea totala a tranzactiilor ridicandu-se la 4,05 mil. lei (1,1 mil. euro).Tranzactiile evalueaza compania la circa 8 mil. euro. Cele 43,07 milioane de titluri au fost tranzactionate la un pret mediu de 0,0941 lei pe unitate, iar ultima tranzactie s-a realizat la pretul de 0,0997 lei/actiune, in scadere cu 0,3% fata de ziua precedenta. Veniturile firmei au totalizat in primele sase luni 25,6 mil. lei (circa 7 mil. euro), in scadere cu 42,6% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, iar profitul net s-a diminuat de aproape noua ori, la 2,19 milioane de lei (0,6 mil. euro). Totodata, dezvoltatorul imobiliar a consemnat o cifra de afaceri in urcare de circa noua ori, de la 1,3 mil. lei la 10,4 mil. lei. Imotrust are un capital social impartit in 308,8 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,1 lei fiecare. Potrivit celor mai recente date disponibile, Laicom Invest controleaza 20,8% din capitalul social al Imotrust, Grup Codlea - 18,75%, in timp ce alti actionari detin 60,2% din actiuni.
Actionarii SIF Moldova primesc scrisori de "amenintare" pentru votul la CA
Actionarii SIF Moldova (SIF2) au primit o scrisoare anonima in care se incearca influentarea votului in AGA din 14 noiembrie, cand va fi ales un nou membru in Consiliul de Administratie (CA), potrivit unei raportari a conducerii SIF2. Actionarii sunt avertizati ca Tudor Dumitru, unul dintre candidatii pentru un loc in CA, incearca sa influenteze votul in favoarea sa. Autorul scrisorii spune ca o astfel de modalitate de atragere a sufragiilor actionarilor poate determina anularea voturilor respective, intrucat ar fi obtinute in mod conditionat. In plus, persoanele in cauza vor fi sanctionate penal, intrucat se poate considera ca actioneaza in mod concertat cu Tudor Dumitru, ca un grup de interese, se sustine in scrisoare. "Persoanele care voteaza astfel trebuie sa cunoasca prevederile art. 286 din Legea 297/2004 si consecintele legale ale declaratiilor false prevazute si pedepsite de Codul Penal", se arata in scrisoare. Conducerea SIF Moldova arata insa ca interpretarea "incorecta si abuziva" a prevederilor legale mentionate in textul primit de actionari determina o presiune asupra libertatii votului.
Inca o serie de obligatiuni Timisoara vine luni pe Bursa
O noua serie de obligatiuni emise de Pramaria Timisoara, in valoare de 30 milioane de lei, va intra luni la cota Bursei, unde mai sunt listate alte patru imprumuturi ale autoritatii locale. Emisiunea cuprinde 300.000 de obligatiuni, cu o valoare nominala de 100 lei. Imprumutul a fost lansat la finele lunii iunie si are scadenta in luna mai 2026. Titlurile au o dobanda de 12,4% pentru primul cupon, iar pentru urmatoarele aceasta va fi calculata pe baza mediei dobanzilor interbancare la depozitele la trei luni in lei plus 0,1 puncte.
duminică, 23 noiembrie 2008
Quo vadis, Romania?
O discutie despre efectele economice ale intrarii Romaniei in NATO aduce o binevenita doza de realism in euforia acestei saptamani, deoarece pragmatismul necrutator al lumii financiare este in antiteza completa cu romantismul demagog al politicienilor romani plecati la Praga.
Discursurile despre semnificatii si momente istorice nu impresioneaza pietele financiare. Este periculos si iluzoriu sa se exagereze efectele economice ale asa-zisului "moment Praga".
Romania preveste intrarea in NATO ca pe o dovada ca nu se mai afla in afara lumii civilizate. Poate ca asa este. Dar istoria nu are buna crestere sa se opreasca din loc pentru ca Romania sa se bucure de intrarea sa in NATO. O lunga lista de griji creeaza un context extrem de dificil pentru summit-ul de la Praga, tulbura somnul liderilor adunati pe malurile raului Vltava si fac ca expansiunea NATO sa nu fie decat un punct pe o agenda lunga si grea.
Deasemenea, acest context geopolitic si economic dificil ne ajuta sa intelegem de ce investitorii straini vor continua sa priveasca Romania cu aceeasi reticenta pe care o demonstrau si inainte de intrarea ei in NATO.
Contextul geopolitic
Desi inspectorii lui Hans Blix au revenit in Irak, un razboi importiva lui Saddam Hussein ramane o posibilitate reala care tulbura orice prognoza pentru economia mondiala in viitorul apropiat.
Nu tocmai departe de Bagdad, conflictul dintre Israel si Palestina nu se apropie deloc de o concluzie satisfacatoare si de pace cu atat mai putin.
Atacul terorist din Bali in Indonezia, precum si indraznetul anunt al Coreei de Nord ca poseda un arsenal nuclear au reiterat dimensiunea globala a razboiului antiterorist, si nevoia ca SUA sa aloce resurse semnificative pentru a asigura seciritatea Asiei de sud-est, in contextul in care deja aceste resurse sunt solicitate aproape pretutindeni.
Intre timp, nici un politician cu mintea limpede nu pretinde ca fragilul guvern al lui Hamid Karzai in Afghanistan a primit un sprijin suficient din punct de vedere politic, economic, logistic, umanitar sau militar, cu "Scorpioni Rosii" cu tot. Iar Osama bin Laden tocmai si-a reiterat intentiile de a recuceri Afghanistanul, de ataca si mai inversunat Vestul civilizat, in numele unei cauze numai de el stiuta.
La toate acestea se adauga haosul din multe tari africane, crizele si instabilitatea din America Latina intre altele.
Investitorii si pietele financiare nu detesta nimic mai mult decat incertitudinea si suprizele, adica exact ceea ce ofera din belaug climatul geopolitic si economic mondial actual. Din volatilitatea marilor burse este evident ca de la Londra la Hong Kong si de la New York la Frankfurt, investitorii de pretutindeni au devenit foarte timizi, nu au o toleranta fata de risc si prefera investitii sigure si previzibile.
Desi situatia Romaniei s-a imbunatatit, Romania nu este deocamdata nici foarte sigura si nici complet previzibila ca oportunitate de afaceri, iar traditia ei este foarte proasta in acest sens. Indicatorii economici arata mai bine ca oricand, dar moralul romanilor nu este deloc pe masura. Romanului de rand ii lipseate bucuria, fiindca din frigiderul lui lipseste mancarea, din portofel lipsesc banii, iar din suflet lipseste speranta, cu NATO sau fara.
Intrarea in NATO este un lucru bun, dar nu trebuie sa uitam ca ea s-a produs in ciuda prestatiei Romaniei pe multiple planuri, intre care si cel economic-financiar, si nu datorita progresului ei. Un membru al guvernului mi-a spus ca Romania datoreaza intrarea in NATO lui Slobodan Milosevici si lui Usama bin Laden, deoarece conflictul din Kosovo a demonstrat valoarea unei Romanii stabile, pe de o parte, iar pe de alta parte atacurile de pe 11 septembrie au evidentiat pozitia geostrategica a Romaniei, mai aproape de Irak si Afghanistan decat bazele din Germania si Italia, si mai usor digerabila pentru UE ca aliat decat Turcia. In consecinta, am auzit caracterizarea Romaniei ca "varf de lance" al NATO in sud-estul Europei de la nimeni altul decat George W. Bush.
Dar mai este mult de lucru pana cand Romania va deveni o tara in care sa se poate face afaceri la standarde internationale. Toata sampania, toate steguletele albastre si toata fanfara acestor zile nu pot ascunde performanta economica mediocra a Romaniei, efortul pana acum impotent al Guvernului de a aduce coruptia si birocratia sub control, ca sa nu mai vorbim de saracia coplesitoare in care traiesc mii de oameni.
Eu unul nu cred ca euforia legata de noua noastra calitate de membri a unui club de prestigiu va putea sa ii distraga pe romani de la grijile cotidiene, de la frigiderele si buzunarele lor goale. Poate ca asta se va intampla o zi, doua, dar nu mai mult. Caracterizand intrarea in NATO ca pe o mana cereasca si in acelaai timp parand sa ignore problemele majore cu care se confrunta tara, administratia Nastase-Iliescu pune carul inaintea boilor.
Guvernul Nastase inca nu si-a castigat credibilitatea in privinta combaterii coruptiei, desi acest lucru a fost identificat ca fiind principalul obstacol in cales intrarii in NATO. Desi nimeni in Vest nu se asteapta la eradicarea completa a coruptiei endemice din Romania, Occidentul (si NATO) inca asteapta semne clare ca Romania se angajeaza sa aduca coruptia la niveluri acceptabile, in acord cu ce se intampla la Washington, Paris sau Berlin, unde capete sus-puse se rostogolesc atunci cand coruptia se iveste la varf. In aceasta privinta, executivul Nastase s-a aratat mult prea sovaielnic pentru gustul investitorilor din marile centre financiare ale lumii.
De asemenea, reforma structurala a economiei romanesti inca nu a inceput "de-adevaratelea", ci doar de forma. Privatizari si alte masuri cheie inca sunt in fasa. Termenii scrisorilor negociate cu FMI-ul prezic timpuri grele inainte, datorita preturilor marite dupa taierea subventiilor si bugetelor de austeritate de care este nevoie pentru ca finantele tarii sa nu se deterioreze. Una peste alta, pilulele de care are Romania nevoie vor fi amare, pe masura gravitatii bolii de care sufera.
Reforma economica structurala trebuie cu siguranta sa devina o prioritate acum ca intrarea NATO este asigurata. Si adoptand reforma ca prioritate de varf, Romania trebuie sa renunte la nevoia sa de a urma exemple, directive sau amenintari, si la nevoia de a fi luata in seama si rasplatita pentru eforturile sale. Liderii mondiali sunt prea ocupati pentru astfel de tertipuri. Daca Romania era o tara mica si putin importanta din punct de vedere economic saptamana trecuta, NATO nu va schimba decat cosmetic acest lucru. Ea va trebui sa continue cu reforma economica fara sa astepte prea multa atentie: prea mult depinde de acest lucru.
Reforma structurala nu trebuie confundata cu spectacolul politico-birocratic care este integrarea europeana: investorii straini nu sunt decat partial impresionati de numarul de capitole de accesiune pe care le incheie Romania. taranii saraci din Botoaani sau Olt cu atat mai putin.
Departe de a fi un sfarsit, "momentul Praga" trebuie sa constituie un inceput. Nu putem decat sa speram ca odata intrata in NATO, Romania se va angaja pe cale reformei structurale socio-economice, a combaterii coruptiei, a liberalizarii pietelor, s.a.m.d. cu resurse noi si cu hotarare.
Progresul va veni greu si nu va fi intotdeauna spectaculos. Dupa cum este evident mai sus, nu vom avea cine stie ce exemple de urmat de la mai-marii in al caror club tocmai am intrat. Dar contributia cea mai valoroasa pe care ar putea-o aduce Romania acestui club ar fi sa se transforme intr-o democratie moderna si credibila, si intr-o tara unde se pot face afaceri cinstite, unde oportunitatile atrag capital si talent de valoare, si unde ele creeaza locuri de munca si un trai mai bun.
Adrian Nastase, Mircea Geoana si colegii lor au in fata o sarcina colosala pentru indeplinirea careia vor avea nevoie de un gen de curaj si darzenie politica pe care Romania nu le-a mai vazut vreodata. Dar romanii merita acest lucru pe deplin, fiindca numai astfel vor aparea din nou bani in buzunare, mancare in frigidere si speranta in suflete, dincolo de euforia efemera a acestor zile.
Discursurile despre semnificatii si momente istorice nu impresioneaza pietele financiare. Este periculos si iluzoriu sa se exagereze efectele economice ale asa-zisului "moment Praga".
Romania preveste intrarea in NATO ca pe o dovada ca nu se mai afla in afara lumii civilizate. Poate ca asa este. Dar istoria nu are buna crestere sa se opreasca din loc pentru ca Romania sa se bucure de intrarea sa in NATO. O lunga lista de griji creeaza un context extrem de dificil pentru summit-ul de la Praga, tulbura somnul liderilor adunati pe malurile raului Vltava si fac ca expansiunea NATO sa nu fie decat un punct pe o agenda lunga si grea.
Deasemenea, acest context geopolitic si economic dificil ne ajuta sa intelegem de ce investitorii straini vor continua sa priveasca Romania cu aceeasi reticenta pe care o demonstrau si inainte de intrarea ei in NATO.
Contextul geopolitic
Desi inspectorii lui Hans Blix au revenit in Irak, un razboi importiva lui Saddam Hussein ramane o posibilitate reala care tulbura orice prognoza pentru economia mondiala in viitorul apropiat.
Nu tocmai departe de Bagdad, conflictul dintre Israel si Palestina nu se apropie deloc de o concluzie satisfacatoare si de pace cu atat mai putin.
Atacul terorist din Bali in Indonezia, precum si indraznetul anunt al Coreei de Nord ca poseda un arsenal nuclear au reiterat dimensiunea globala a razboiului antiterorist, si nevoia ca SUA sa aloce resurse semnificative pentru a asigura seciritatea Asiei de sud-est, in contextul in care deja aceste resurse sunt solicitate aproape pretutindeni.
Intre timp, nici un politician cu mintea limpede nu pretinde ca fragilul guvern al lui Hamid Karzai in Afghanistan a primit un sprijin suficient din punct de vedere politic, economic, logistic, umanitar sau militar, cu "Scorpioni Rosii" cu tot. Iar Osama bin Laden tocmai si-a reiterat intentiile de a recuceri Afghanistanul, de ataca si mai inversunat Vestul civilizat, in numele unei cauze numai de el stiuta.
La toate acestea se adauga haosul din multe tari africane, crizele si instabilitatea din America Latina intre altele.
Investitorii si pietele financiare nu detesta nimic mai mult decat incertitudinea si suprizele, adica exact ceea ce ofera din belaug climatul geopolitic si economic mondial actual. Din volatilitatea marilor burse este evident ca de la Londra la Hong Kong si de la New York la Frankfurt, investitorii de pretutindeni au devenit foarte timizi, nu au o toleranta fata de risc si prefera investitii sigure si previzibile.
Desi situatia Romaniei s-a imbunatatit, Romania nu este deocamdata nici foarte sigura si nici complet previzibila ca oportunitate de afaceri, iar traditia ei este foarte proasta in acest sens. Indicatorii economici arata mai bine ca oricand, dar moralul romanilor nu este deloc pe masura. Romanului de rand ii lipseate bucuria, fiindca din frigiderul lui lipseste mancarea, din portofel lipsesc banii, iar din suflet lipseste speranta, cu NATO sau fara.
Intrarea in NATO este un lucru bun, dar nu trebuie sa uitam ca ea s-a produs in ciuda prestatiei Romaniei pe multiple planuri, intre care si cel economic-financiar, si nu datorita progresului ei. Un membru al guvernului mi-a spus ca Romania datoreaza intrarea in NATO lui Slobodan Milosevici si lui Usama bin Laden, deoarece conflictul din Kosovo a demonstrat valoarea unei Romanii stabile, pe de o parte, iar pe de alta parte atacurile de pe 11 septembrie au evidentiat pozitia geostrategica a Romaniei, mai aproape de Irak si Afghanistan decat bazele din Germania si Italia, si mai usor digerabila pentru UE ca aliat decat Turcia. In consecinta, am auzit caracterizarea Romaniei ca "varf de lance" al NATO in sud-estul Europei de la nimeni altul decat George W. Bush.
Dar mai este mult de lucru pana cand Romania va deveni o tara in care sa se poate face afaceri la standarde internationale. Toata sampania, toate steguletele albastre si toata fanfara acestor zile nu pot ascunde performanta economica mediocra a Romaniei, efortul pana acum impotent al Guvernului de a aduce coruptia si birocratia sub control, ca sa nu mai vorbim de saracia coplesitoare in care traiesc mii de oameni.
Eu unul nu cred ca euforia legata de noua noastra calitate de membri a unui club de prestigiu va putea sa ii distraga pe romani de la grijile cotidiene, de la frigiderele si buzunarele lor goale. Poate ca asta se va intampla o zi, doua, dar nu mai mult. Caracterizand intrarea in NATO ca pe o mana cereasca si in acelaai timp parand sa ignore problemele majore cu care se confrunta tara, administratia Nastase-Iliescu pune carul inaintea boilor.
Guvernul Nastase inca nu si-a castigat credibilitatea in privinta combaterii coruptiei, desi acest lucru a fost identificat ca fiind principalul obstacol in cales intrarii in NATO. Desi nimeni in Vest nu se asteapta la eradicarea completa a coruptiei endemice din Romania, Occidentul (si NATO) inca asteapta semne clare ca Romania se angajeaza sa aduca coruptia la niveluri acceptabile, in acord cu ce se intampla la Washington, Paris sau Berlin, unde capete sus-puse se rostogolesc atunci cand coruptia se iveste la varf. In aceasta privinta, executivul Nastase s-a aratat mult prea sovaielnic pentru gustul investitorilor din marile centre financiare ale lumii.
De asemenea, reforma structurala a economiei romanesti inca nu a inceput "de-adevaratelea", ci doar de forma. Privatizari si alte masuri cheie inca sunt in fasa. Termenii scrisorilor negociate cu FMI-ul prezic timpuri grele inainte, datorita preturilor marite dupa taierea subventiilor si bugetelor de austeritate de care este nevoie pentru ca finantele tarii sa nu se deterioreze. Una peste alta, pilulele de care are Romania nevoie vor fi amare, pe masura gravitatii bolii de care sufera.
Reforma economica structurala trebuie cu siguranta sa devina o prioritate acum ca intrarea NATO este asigurata. Si adoptand reforma ca prioritate de varf, Romania trebuie sa renunte la nevoia sa de a urma exemple, directive sau amenintari, si la nevoia de a fi luata in seama si rasplatita pentru eforturile sale. Liderii mondiali sunt prea ocupati pentru astfel de tertipuri. Daca Romania era o tara mica si putin importanta din punct de vedere economic saptamana trecuta, NATO nu va schimba decat cosmetic acest lucru. Ea va trebui sa continue cu reforma economica fara sa astepte prea multa atentie: prea mult depinde de acest lucru.
Reforma structurala nu trebuie confundata cu spectacolul politico-birocratic care este integrarea europeana: investorii straini nu sunt decat partial impresionati de numarul de capitole de accesiune pe care le incheie Romania. taranii saraci din Botoaani sau Olt cu atat mai putin.
Departe de a fi un sfarsit, "momentul Praga" trebuie sa constituie un inceput. Nu putem decat sa speram ca odata intrata in NATO, Romania se va angaja pe cale reformei structurale socio-economice, a combaterii coruptiei, a liberalizarii pietelor, s.a.m.d. cu resurse noi si cu hotarare.
Progresul va veni greu si nu va fi intotdeauna spectaculos. Dupa cum este evident mai sus, nu vom avea cine stie ce exemple de urmat de la mai-marii in al caror club tocmai am intrat. Dar contributia cea mai valoroasa pe care ar putea-o aduce Romania acestui club ar fi sa se transforme intr-o democratie moderna si credibila, si intr-o tara unde se pot face afaceri cinstite, unde oportunitatile atrag capital si talent de valoare, si unde ele creeaza locuri de munca si un trai mai bun.
Adrian Nastase, Mircea Geoana si colegii lor au in fata o sarcina colosala pentru indeplinirea careia vor avea nevoie de un gen de curaj si darzenie politica pe care Romania nu le-a mai vazut vreodata. Dar romanii merita acest lucru pe deplin, fiindca numai astfel vor aparea din nou bani in buzunare, mancare in frigidere si speranta in suflete, dincolo de euforia efemera a acestor zile.
Pragmatismul pune surdina opozitiei Moscovei
Reactia pozitiva a Moscovei fata de extinderea NATO a surprins multi analisti politici, in special pe cei obisnuiti deja cu opozitia Rusiei fata de orice extindere care ar include statele baltice. In loc sa critice insa decizia de la Praga, presedintele rus a vorbit despre "adancirea relatiilor" cu Alianta Nord-Atlantica. Iar ministrul rus de Externe a salutat admiterea celor sapte state din Europa centrala si de Est.
"Opozitia Rusiei fata de extindere este cunoscuta", a declarat seful diplomatiei ruse, Igor Ivanov, dar "relatiile dintre noi si Alianta trebuie insa sa progreseze din cauza amenintarii comune: terorismul". Simpla prezenta a lui Ivanov la summitul de la Praga dovedeste pragmatismul Moscovei, apreciaza BBC.
"Moscova isi va adanci relatiile cu NATO in cazul ca intentiile organizatiei corespund intereselor nationale ale Rusiei", a declarat la randul sau presedintele rus Vladimir Putin, dupa intalnirea cu omologul sau american. Aceste declaratii demonstreaza insa si faptul ca Moscova a acceptat ideea ca nu se poate opune extinderii NATO.
Pe langa problema terorismului, Bush si Putin au gasit idei comune - in timpul intalnirii lor de la Sank Petersburg- si in privinta Irakului. "Cerem Bagdadului sa indeplineasca imediat si complet cererile exprimate in rezolutia 1441 a Consiliului de Securitate ONU", se arata in comunicatul semnat de cei doi presedinti. "Altfel, Irakul va suporta consecintele", precizeaza documentul.
"Opozitia Rusiei fata de extindere este cunoscuta", a declarat seful diplomatiei ruse, Igor Ivanov, dar "relatiile dintre noi si Alianta trebuie insa sa progreseze din cauza amenintarii comune: terorismul". Simpla prezenta a lui Ivanov la summitul de la Praga dovedeste pragmatismul Moscovei, apreciaza BBC.
"Moscova isi va adanci relatiile cu NATO in cazul ca intentiile organizatiei corespund intereselor nationale ale Rusiei", a declarat la randul sau presedintele rus Vladimir Putin, dupa intalnirea cu omologul sau american. Aceste declaratii demonstreaza insa si faptul ca Moscova a acceptat ideea ca nu se poate opune extinderii NATO.
Pe langa problema terorismului, Bush si Putin au gasit idei comune - in timpul intalnirii lor de la Sank Petersburg- si in privinta Irakului. "Cerem Bagdadului sa indeplineasca imediat si complet cererile exprimate in rezolutia 1441 a Consiliului de Securitate ONU", se arata in comunicatul semnat de cei doi presedinti. "Altfel, Irakul va suporta consecintele", precizeaza documentul.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
