Mircea Sandu îl dă pe Gigi Becali pe mâna Comisiei de Disciplină

Gigi Becali a primit din

rezultate fotbal joi

partea Parchetului un NUP (neînceperea urmăririi penale) şi, de bucurie, s-a apucat să scoată “porumbei” pe gură. "Am dat o dată
la un arbitru, când am intrat în fotbal, ca să fiu arbitrat corect, 10 mii. Nu vă spun cine că şi aşa astăzi mi-a venit hârtie cu neînceperea urmăririi penale. Când am fost la Braşov, ne-a furat de ne-a rupt. Şi l-am întrebat pe ăla care a fost intermediarul şi a spus că i-au dat ăia mai mult. Şi i-am dat telefon şi i-am cerut banii
înapoi. Tot aşa, acum 7-8 ani, i-am dat la un jucător ca să nu-şi apere şansele corect. Că nu are ce să-mi facă mie DNA-ul pentru că mi-a venit astăzi neîncepere urmăririi penale. Doar nu o să înceapă acum o altă anchetă. Că pot să spun că am glumit dacă e, dar v-am promis că vă spun nişte lucruri reale. Mă, şi a dat ăla un şut de la 40 de metri, a dat o ghiulea. Jucam cu Astra Ploieşti, a dat gol. Şi atunci am zis în viaţa mea nu mai îmi trebuie arbitru, eu joc corect" s-a lăudat Gigi Becali în direct la “Fanatik Show” şi chiar dacă justiţia nu are ce-i face, Mircea Sandu îi pregăteşte ceva.

predictii sportive biletul zilei

"Din câte ştiu eu, în justiţie fapta se prescrie după 10 ani, dar conform regulamentului sportiv fapta domnului Becali este imprescriptibilă. În aceste condiţii vom sesiza Comisia de Disciplină, să vedem ce se întâmplă", ameninţă Mircea Sandu, dar este greu de crezut că se va întâmpla ceva. Mai ales că, oficial, Gigi Becali nu are nici o funcţie la Steaua unde este doar finanţator, iar regulamentele Comisiei de Disciplină nu i se aplică şi lui.

pariuri sportive.rezultate

Raul mai trebuie să aştepte

Cu toate că a făcut pace cu selecţionerul Spaniei, Luis Aragones, este foarte probabil ca Raul (Real Madrid) să nu fie convocat pentru meciul amical susţinut cu Italia de reprezentativa iberică. Totul indică faptul că Raul nu va fi prezent în lotul aliniat de hispanici în partida de pe 26 martie, de la Elche. Lista convocaţilor va fi făcută publică în cursul zilei de sâmbătă. Raul nu a mai îmbrăcat tricoul Spaniei de pe 6 septembrie 2006, când Spania pierdea la Belfast cu Irlanda de Nord. Cel mai probabil, Aragones va merge pe mâna lui Villa, Guiza şi Torres în linia de atac.

Gimnasta de aur, dansatoare la cabaret

Opt kilograme
de medalii, dintre care 15 de aur la Campionate Europene, Mondiale sau Jocuri Olimpice, reprezinta palmaresul fostei gimnaste Rodica Dunca. Renta viagera de 1.500 de lei nu îi este suficienta, motiv pentru care a ajuns sa danseze pentru bani!

Multipla campioana nationala si internationala, Rodica Dunca traieste mai mult din amintiri. Pentru a-si ajuta familia, fosta mare gimnasta a trecut de la bara orizontala de concurs la trapezul de la circ, apoi la bara verticala de spectacol desuet si la reprezentatii de revista prin târgurile si orasele tarii. Este prim-solista a trupei de revista a Teatrului din Baia Mare, a jucat în peste 100 de spectacole de revista si în cel putin 10 la drama. Cândva a fost „fata de aur” a locului în care se agata harta în cui. Dupa Campionatele Mondialele de la Edmonton din 1983, a abandonat activitatea competitionala si a intrat în trupa Ciobanu de la Circul Globus din Bucuresti. „M-am dus acolo cu Teodora Ungureanu. Am lucrat amândoua la trapez aproape un an. În paralel, mi-am început scoala de antrenori. Am terminat-o în 1986. Figuram, la acea vreme, ca laborant la Faimar Baia Mare”, îsi aminteste ea. „Directorul de-atunci al trupei de revista, Iosif Capoceanu, a profitat de faptul ca sotul meu, coregraful Zoltan Papp, era în turneu si m-a angajat. Când s-a întors Zoli, eu eram deja subalterna lui. A turbat, n-a vrut sa lucreze cu mine vreo jumatate de an. M-a tinut în vestiar în tot acest timp, nu m-a bagat în spectacole decât atunci când a avut de ales între a ma da afara sau a ma «ierta». Eram sotia lui, cum sa ma dea afara?! A anticipat disconfortul pe care mi l-au provocat afisele lipite pe toti stâlpii, în care se facea reclama
cu numele meu”, a marturisit Rodica.

«Fara media asta lunara de bani
nu stiu ce ne-am face eu si familia mea.
E trist, dar n-am ce face. Trebuia sa lucrez ceva, undeva, cumva». Rodica Dunca

Palmares Rodica Dunca
• 1983 - CM Universitare, Canada – o medalie argint;
• 1982 - Campionatele Internationale Zagreb - 2 medalii aur;
• 1981 – CE Spania - o medalie bronz; Campionatele Internationale, Cluj - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bacau – o medalie aur si 2 bronz; Campionatele Universitare, Bucuresti - o medalie aur si una argint;

ponturi la pariuri sportive

• 1980 – JO Moscova - o medalie argint; Turneul Campionilor, Londra

rezultare pariuri sportive

- 2 medalii aur; Campionatul National Baia Mare - o medalie aur; Campionatele Internationale, Bucuresti - o medalie aur si una argint;
• 1979 – CM SUA - o medalie aur; Turneu Mondial Antibes-Orleans - 3 medalii argint si 3 bronz; Campionatele Internationale, Italia, Catania - 4 medalii aur si una bronz; Campionatele Balcanice, Ljubljana - o medalie aur si una argint; Campionatele Internationale Tokio, Japonia – 2 medalii aur si 4 argint;
• 1978 - Campionatul National Daciada - o medalie bronz; Campionatul National Arad - o medalie aur si una argint; Campionatele Balcanice Cluj - 2 medalii aur;
• 1977 - Cupa României, Bacau - o medalie aur si una bronz; Campionatul National Cluj - o medalie argint si una bronz; Campionatele Balcanice, Salonic - 3 medalii aur;

rezultate fotbal live

• 1976 - Campionatul National de Juniori, Arad - 5 medalii argint.

Formula 1: Malaezia pregăteşte pentru 2009 un Mare Premiu nocturn

Malaezia se pregăteşte să organizeze un Mare Premiu de noapte, începând cu 2009, al doilea de aceste gen după cel din Singapore, prevăzut pentru septembrie 2008, au dezvăluit marţi organizatorii.

Circuitul internaţional de la Sepang, umrmătoarea etapă a campionatului de Formula 1, începând cu vineri, găzduieşte momentan un Mare Premiu diurn, însă Federaţia Internaţională a Automobilismului (FIA) a insistat ca el să se transforme într-unul nocturn, pentru a creşte veniturile şi audienţa.

Qatar a fost prima ţară care a organizat un Mare Premiu nocturn, de motociclism însă, în această lună.

"Sistemul
adoptat de Qatar pare a fi adoptabil şi la Sepang, dar trebuie să luăm în calcul şi alţi factori, cum ar fi costul reprezentat de organizarea unei curse nocturne", a declarat purtătorul de cuvânt, Azahar Ghazali.

Costul nocturnelor va fi de cel puţin cinci milioane de dolari, potrivit observatorilor.

Singapore, care organizează primul Mare Premiu nocturn, va găzdui cursa de Formula 1 de pe 28 septembrie şi speră că îşi va mări câştigurile din turism cu peste 100 de milioane pe an.

Malaezia, care găzduieşte curse de Formula 1 din 1999, a primit anul trecut prelungirea contractului până în 2015, cu o clauză în care i se impune pregătirea curselor nocturne.

Două cărţi pe cap de locuitor

În fiecare an, pe rafturile librăriilor româneşti ni se pun la dispoziţie peste 40 de milioane de volume. În medie, două cărţi pe cap de locuitor, cu una mai mult decât în 2002, anul în care a fost realizat ultimul studiu despre industria cărţii.

În lipsa statisticilor, editorii estimează că piaţa de carte autohtonă valorează peste 80 de milioane de euro. În România sunt trecute pe hârtie peste 5.000 de edituri, însă doar 753 sunt active.

Fie din lipsă de fonduri, fie din dezinteres, industria cărţii din România nu a fost „diagnosticată“ deloc în ultimii şase ani. Din 2002, de la ultimul studiu al Asociaţiei Editorilor din România (AER), nu s-au mai întocmit niciun fel de statistici, deşi piaţa a evoluat spectaculos. „Din păcate, ne lipsesc radiografiile serioase, periodice, precise - fiecare editor îşi compune şi interpretează, mai mult sau mai puţin impresionist, direct sau indirect, propria imagine despre cum este piaţa de carte“, remarcă Lidia Bodea, director editorial al Humanitas.

Editorii se pun de acord că valoarea pieţei depăşeşte 80 de milioane de euro, dublu faţă de cât a stabilit în 2002 studiul realizat de AER. „Cifrele de afaceri
cumulate ale membrilor AER, aferente anului 2006, însumează circa 45 de milioane de euro. Prin extrapolare, putem presupune că cifra de afaceri a industriei româneşti de carte este de circa 100 de milioane de euro“, precizează Cristian Juncu, director executiv AER. Printre cei peste 70 de membri ai AER se află însă şi distribuitori, aşadar cifrele nu vin exclusiv de la editori.

„Suntem un jucător slab“

Cititorii nu par să ţină pasul cu boomul editorial, iar Lidia Bodea pune eticheta: „Suntem un «jucător slab», foarte departe nu doar de Franţa, Anglia, dar chiar de Ungaria, Polonia“.

În Ungaria, o ţară cu circa 10 milioane de locuitori, se scot cărţi de 350 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mult decât în România. Relevant e şi exemplul Sloveniei, unde, la o populaţie de două milioane de locuitori, tirajele medii sunt aceleaşi ca în România, adică 2.500-3.000 de exemplare. La o medie de 15.000 de titluri anual - potrivit Depozitului Legal
al Bibliotecii Naţionale -, un calcul sumar demonstrează că în România ni se aşază pe rafturi, în fiecare an, aproape 40 de milioane de volume. Două cărţi pe cap de român, cu una mai mult decât arătau statisticile din 2002. Conform singurei surse care poate oferi date
parţiale despre piaţa de carte, Depozitul Legal al Bibliotecii Naţionale, avem 5.063 de edituri pe hârtie, însă doar 753 au publicat anul trecut mai mult de zece cărţi.

Studiile, costisitoare

Silviu Lupescu, managerul Polirom, punctează motivele pentru care nu există statistici anuale asupra pieţei de carte, cum se întâmplă în alte ţări. În primul rând, asociaţiile de editori sunt divizate şi nu există un interes care să stimuleze realizarea unor asemenea studii, care sunt pe deasupra şi costisitoare. „În plus
, cifra de afaceri declarată de edituri include şi alte activităţi decât cele rezultate din editarea de carte, iar informaţiile privind vânzările de carte oferite de difuzori sunt neconcludente“, enumeră Lupescu. De inventarierea pieţei ar trebui să se preocupe una dintre asociaţiile şi uniunile din breaslă: AER, Societatea Editorilor din România, Uniunea Editorilor din România sau Federaţia Editorilor şi Difuzorilor de Carte din România.

Preţ mare, profituri mici

Cifrele de afaceri şi profiturile editurilor româneşti nu sunt nici pe departe spectaculoase. Trei dintre cei mai importanţi jucători din industrie, Polirom, RAO şi Grupul Editorial Corint, au înregistrat anul trecut cifre de afaceri de 5,4 milioane de euro, urmaţi de Humanitas, cu 4 milioane (exclusiv din editarea de carte). Raportat la puterea de cumpărare a românului, preţul unei cărţi este încă mult prea ridicat, iar la asta contribuie substanţial difuzorii şi fiscalitatea. „Una din marile probleme o constituie costurile de difuzare: din cauza chiriilor mari, spaţiile destinate cărţii se reduc continuu sau, în unele localităţi, dispar. S-a ajuns astfel, în cazul unor difuzori, la rabaturi de peste 40%, adică, un adaos comercial de circa 70%, de aici rezultând şi preţul mare, dar şi costuri care pur şi simplu «sufocă» editurile“, declară Silviu Lupescu. O soluţie ar fi reducerea TVA, în prezent de 9%, o alta, reducerea tarifelor poştale în cazul cărţilor, potrivit Legii nr. 186/2003 privind promovarea culturii scrise. „De asemenea, orice reducere a fiscalităţii ar reduce implicit şi preţul cărţilor“, adaugă managerul Polirom.

TAXA PE LECTURĂ

Timbrul literar măreşte preţul

La adaosul exagerat practicat de comercianţi, care ridică inevitabil preţul cărţii, se adaugă şi timbrul literar. Din 1994, 2% din valoarea fiecărui volum de beletristică vândut merge către Uniunea Scriitorilor din România (USR), pentru a stimula creaţia literară autohtonă. Până în 2004, plăteau distribuitorii, ca apoi sarcina să le fie plasată editorilor. Doar 1% din sumă a fost colectată până în 2006, când vicepreşedintele USR, Varujan Vosganian - actualul ministru al economiei şi finanţelor -, a modificat legea şi a ameninţat editurile cu Fiscul. Teoretic, timbrul literar nu influenţ ează profiturile editurilor, ci preţul în librării. „Practic, există însă unele costuri suplimentare legate de administrarea
timbrului. O modificare recentă a legii a transformat editurile în «agenţi fiscali», fiind obligate să contabilizeze, să încaseze şi să vireze către USR valoarea rezultată din vânzările în librării“, explică Silviu Lupescu. Lidia Bodea, de la Humanitas, percepe taxa altfel: „Răspunsul e trecut chiar pe cărţi. 2% din, să zicem, 100.000 de exemplare x 19 lei = 1.900.000 lei. Aşadar, da, influenţează profitul editurii“.

„Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre”

A fugit de acasă pentru a da admitere la actorie. Fără bani
în buzunar, doar cu un geamantan făcut în grabă, a dormit pe unde a apucat: o noapte în parc, alta în gară. „Când motivaţia este atât de mare, faci orice şi nu ţi-e greu", spune Ofelia Popii, nominalizată la premiile UNITER din acest an pentru cea mai bună actriţă în rol principal (Mefisto în „Faust").

Înainte să intre în pielea Diavolului în „Faust", piesă regizată de Silviu Purcărete la Teatrul Naţional „Radu Stanca" din Sibiu, Ofelia Popii a încercat să-şi înţeleagă personajul. „Am căutat care sunt argumentele lui. Are şi el dreptatea lui în toată povestea asta a pariului.

Este, de fapt, o victimă a propriei sale naturi (...) Mefisto este un personaj deasupra minţii noastre", declară actriţa. Ofelia Popii a debutat în 2001, în „Canibalii" (maiorul Schrekinger), regia Alexander Hausvater. A fost câinele morţii în „Othello" (regia Andry Zholdak), Wanda Serafim în „Gaiţele" (regia Florin Zamfirescu), îngerul lui Iov, în "Experimentul Iov" (regia Mihai Mănuţiu), Nataşa în "Trei surori" (regia Anca Bradu), d-na Linde în "Nora" (regia Radu Nica) sau Daisy în „Rinocerii", regia Tompa Gabor.

Scriitorii români prezenţi la Targul de carte de la Leipzig au fascinat publicul occidental

Scriitorul Mircea Cărtărescu a citit, în cadrul Târgului de carte de la Leipzig (13-16 martie), fragmente din trilogia "Orbitor" şi din cartea "De ce iubim femeile", explicând publicului german că îi place să alterneze mai multe feluri de a scrie, transmite Deutsche Welle.

Mircea Cărtărescu a citit, la Târgul de la Leipzig, un fragment din primul volum al trilogiei "Orbitor" - "Către sfârşitul nopţii, sensul cărţilor se evapora complet şi rămâneam în braţe cu paginile lor poroase, cu semnele cabalistice, imposibil de înţeles. Cu parfumul de hârtie prăfuită, cel mai excitant parfum de pe pământ…" - tradus de Gerhard Csejka, în volumul intitulat "Die Wissenden", apărut în toamna anului trecut la editura vieneză Zsolnay.

În ianuarie, volumul a fost desemnat "cartea lunii" de Radiodifuziunea Austriacă ORF, presa din spaţiul german considerândă că "Die Wissenden" este una din cele mai bune cărţi străine.

Potrivit Deutsche Welle, alături de capodopera cărtăresciană "Orbitor", la care autorul a lucrat timp de 15 ani, scriind de mână în caiete din care nu a rupt nici măcar o singură pagină, a fost prezentată la Leipzig şi cartea "De ce iubim femeile", apărută în traducerea lui Ernst Wichner.

"Îmi place să alternez mai multe feluri de a scrie. Eu cred că o carte ca «Die Wissenden» se scrie o singură dată
în viaţă – n-am să mai încerc niciodată să scriu aşa ceva, dar sunt foarte fericit că am făcut-o", le-a mărturisit Mircea Cărtărescu cititorilor germani, după lectura publică din romanul pe care îl descrie drept "cartea vieţii sale".

Târgul de carte din Leipzig le-a oferit iubitorilor de literatură şi şansa de a se întâlni cu autorul Cătălin Dorian Florescu, originar din România, care a citit fragmente din romanul său cel mai recent, "Zaira". Scriitorul trăieşte în Elveţia şi scrie în limba germană, însă România a rămas o importantă sursă de inspiraţie. Cu umorul său caracteristic, Florescu le-a explicat cititorilor germani: "România este bogată în poveşti şi le spun mereu alor mei: puteţi să mă minţiţi, dacă o faceţi bine, vă sunt recunoscător, pentru că preiau aceste poveşti. De fapt, sunt un hoţ de poveşti…".

La târgul din Leipzig au ajuns şi poveştile din romanele lui Filip şi Matei Florian, Dieter Schlesak şi Carmen Francesca Banciu, care s-au întâlnit cu cititorii lor din spaţiul german în cadrul unor lecturi publice. Poeţii Mariana Codruţ şi Constantin Acosmei au participat la un atelier de traduceri româno-german, împreună cu studenţi de la Bucureşti şi Leipzig, iar Ioana Nicolaie a prezentat poezii din volumul "Nordul", tradus recent în limba germană.

La târgul de carte au participat şi scriitorii Vitalie Ciobanu şi Nicoleta Esinecu din Republica Moldova, autorul german originar din Banat Richard Wagner şi poetul Emilian Roşculescu.

Totodată, Bettina Föllmi, librar şi agent literar din Zürich, şi-a manifestat bucuria faţă de interesul tot mai pronunţat al cititorilor şi editorilor din spaţiul german faţă de autorii români: "Sunt foarte fericită că receptarea literaturii române a evoluat în acest fel. Mă bucur că România este percepută tot mai mult ca ţară într-adevăr interesantă din punct de vedere literar şi că lumea nu mai are doar imaginea tristă a ţării din primii ani post-ceauşişti. Se poate constata că România aduce o nouă generaţie de autori tineri, care nu se opresc exclusiv asupra temelor specific româneşti, ci scriu şi despre probleme universale, cu care se pot identifica şi cititorii din Germania sau Elveţia".

Târgul de carte de la Leipzig s-a desfăşurat în perioada 13-16 martie. România nu a fost reprezentată printr-un stand la această manifestare, însă Matei Florian şi Filip Florian au participat, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la Festivalul "Kleine Sprachen, große Literaturen"/ "Limbi mici, literaturi mari", derulat anual în cadrul Târgului de carte de la Leipzig.

Gabriel Croitoru, singurul candidat pentru vioara Guarnieri

Violonistul Gabriel Croitoru este singurul candidat inscris la concursul pentru intrarea in posesia a vioarei Guarnieri, estimata la doua milioane de dolari, care a apartinut compozitorului George Enescu. Påna luni la ora 17.00, data-limita de inscriere la concursul organizat de Muzeul National „George Enescu“, Croitoru a fost singurul care figura pe listele de inscriere, aflåndu-se in aceeasi situatie ca violonistul Alexandru Tomescu la concursul pentru vioara Stradivarius.

Competitia a fost deschisa tuturor violonistilor cu varste pana in 45 de ani, pentru a intra in posesia viorii pe o perioada de trei ani. Reprezentantii Muzeului National „George Enescu“ au impus un repertoriu pentru concurs, care este considerat un tribut adus marelui compozitor roman. Toata competitia a fost organizata de reprezentantii Muzeului „George Enescu“, sub coordonarea Ministerului Culturii si Cultelor (MCC). Concurentul va interpreta in fata juriului una din operele „Sonata a III-a pentru pian si vioara «in caracter popular romanesc»“ (George Enescu), „Sonata“ (C.Franck), „Sonata no. 3“ (E. Ysaye), „Poemul“ (E. Chausson), „Concertul pentru vioara si orchestra“ (Beethoven), „Concertul pentru vioara si orchestra“ (Brahms), „Concertul pentru vioara si orchestra“ (Ceaikovski) si „Concertul pentru vioara si orchestra“ (Sibelius). Violonistul Gabriel Croitoru s-a nascut in anul 1966 si a urcat pentru prima oara pe scena la varsta de noua ani alaturi de Orchestra Simfonica din Galati. Artistul si-a trecut in palmares premii importante precum Premiul I la Concursul International de Vioara „Pablo Sarasate“, Premiul I la Concursul International de vioara „H. Wieniawski“, Premiul al II-lea la Concursul international de vioara „Zino Francescatti“, Premiul al III-lea la Concursul International de vioara „Nicolo Paganini“ si a colaborat cu „London Royal Philharmonic“, „Gewandhaus Leipzig Orchestra“, „Queen Sofia Chamber Music Orchestra“, „Marseille Orchestral Ensemble“, „Lucerne Chamber Orchestra“, „South-west Symphony“.

A murit Anthony Minghella

Decesul cineastului britanic cistigator de Oscar a fost confirmat de agentul sau, Judy Daish, care nu a facut publice alte detalii.

Autorul peliculei “Pacientul englez” (1996) s-a stins la virsta de 54 de ani. Recent, el s-a aflat in Botswana, unde lucra la ecranizarea pentru televiziune a romanului “Agentia de detective nr. 1” de Alexander McCall Smith. Episodul-pilot al acestei adaptari are sa fie difuzat in curind pe BBC One. Totodata, contribuia, si ca regizor, si ca scenarist, la filmul colectiv “New York, I love you” si isi anuntase intentia de a lucra, in aceeasi dubla calitate, la lungmetrajul “The Ninth Life of Louis Drax”, o ecranizare a unui roman de Liz Jensen.

Minghella si-a inceput cariera scriind piese pentru radio. Primul film, “Truly, Madly, Deeply”, l-a realizat in 1990. Au urmat “Talentatul domn Ripley” “Pacientul englez”, cistigator a noua Oscaruri, si “Play”. Anul trecut, Minghella a fost producator executiv al unei alte pelicule nominalizate de membrii Academiei Americane de Film, “Michael Clayton”. In plus
, cineastul a fost nominalizat la Oscar si pentru scenariul filmului “Talentatul domn Ripley”. Regizorul era si, incepind din 2003, presedinte al Institutului Britanic de Film. Anthony Minghella a realizat mare parte din filmarile la lungmetrajul sau din 2003, “Cold Mountain”, in Romania. Ultimul lungmetraj al cineastului este “Idila prin efractie”, din 2006.

Regizorul nu si-a rezervat talentele exclusiv marelui si micului ecran, ci a realizat si o montare a operei “Madama Butterfly” a lui Puccini pe scena Operei Metropolitane newyorkeze.

A murit celebrul scriitor Arthur C. Clarke

Legendarul scriitor de science fiction, Sir Arthur C. Clarke, a decedat, miercuri, in Sri Lanka, la varsta de 90 de ani, din cauza unor probleme respiratorii. BBC aminteste ca Arthur C. Clarke a scris peste o suta de carti, una dintre cele mai cunoscute fiind "Odiseea spatiala 2001", care a fost ecranizata, in 1968, de regizorul Stanley Kubrick. Filmul a fost nominalizat la patru categorii la Premiile Oscar. A luat unul singur pentru efecte speciale.
Scriitorul a castigat numeroase premii pentru cele peste 100 de carti despre spatiul cosmic, stiinta si viitor, fiind considerat unul dintre marii vizionari ai secolului 20.
Sir Arthur C. Clarke s-a mutat in Sri Lanka, in 1956, atras de scufundarile marine, care ii ofereau o experienta asemanatoare cu imponderabilitatea spatiala.
Clarke nu a fost doar un scriitor de science fiction, el a introdus conceptul de "sateliti de comunicatii" in 1945, cu mult inaitea realizarii lor. In 1940, Sir Arthur C. Clarke a sustinut ca omul va ajunge pe Luna, pana in anul 2000, idee ce parea ridicola, la acea vreme. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Clarke, ofiter in cadrul Royal Air Force, a dezvoltat si perfectionat sistemul
radar.
Scriitorul povestea ca, la scurt timp dupa lansarea televiziunii, a realizat ca undele nu puteau ajunge decat la cateva zeci de kilometri, din cauza curburii Pamantului, iar singura solutie ar fi fost sateliti plasati la inaltime. A primit cinci lire pentru acel articol care a creat o industrie de miliarde de dolari.
Scriitorul a avut probleme de sanatate
inca din 1960, fiind nevoit in nenumarate randuri sa se deplaseze intr-un scaun
cu rotile. Arthur C. Clarke s-a nascut in Marea Britanie, dar in 1956 a emigrat in Sri Lanka. S-a casatorit in 1953 si a divortat in 1964. Nu a avut copii.